A fost o vreme fantastică azi, așa că majoritatea timpului am petrecut-o afară în curte.
Nu știu dacă are rost să țin aici evidența cazurilor din țară, la urma urmei nu sunt eu nici un expert și nici o sursă credibilă.
Activități
Cum spuneam, azi am stat mult în curte.
Tudor a învățat să ude florile din ghivece și tare mă tem că a și înecat câteva, că numai nu se mai oprea. Spre seară s-a prins și cum funcționează pistolul de la furtun, și God help us, a udat flori, ghivece, gazon, încălțări, pantaloni… Pe mine m-a ratat, din fericire, dar mult nu mai avea.
I-am arătat cum să planteze semințe de flori. A fost interesant câteva minute, până s-a murdărit puțin pe mâini și a decis că treaba asta nu-i de el.
După ce s-a trezit am stat puțin în casă. Am decupat câteva cercuri din carton colorat, pe care le-a lipit cu lipici pe un suport de hârtie, iar eu am desenat petale de flori.
L-am decupat și pe Mickey și l-a lipit.
Scriu de pe telefon și nicicum nu reușesc să întorc poza (pe lângă că nu-s un fotograf bun), dar dacă te contorsionezi vei vedea, poate, și un șofer la volan…
L-am rugat să pună piciorul pe o coală și am desenat forma piciorului, pe care apoi mi-a spus să o transform în mașină. M-am supus.
După încă o tură pe afară prin curte și pe stradă, am trecut la materiale și cusături. A răsturnat pe pat absolut toate resturile de materiale pe care le aveam într-o cutie și a început să se îmbrace cu ele.
Zicea că se îmbracă să îl vadă țiți și să meargă afară. Îmi explica că își pune fular și căciulă, geacă… Sunt impresionată de cât de multă imaginație are; faptul că își creează singur scenarii de joc e ceva nou ce nu făcea acum câteva săptămâni.
În rest, ca de obicei. A spălat vasele, s-a jucat cu fermoarele, mașinile și toate cele.
Spre seară ne-am alergat din nou prin curte și prin casă, s-a jucat cu tati, apoi ne-am uitat la desene, după care am povestit dintr-o carte cu pompieri. Atât de mult mă bucur că îi plac poveștile și e interesat să audă mereu câte o poveste nouă!
Mâncare
Am gătit ieri, deci azi mi-am luat liber. Doar un griș cu lapte la cină.
Gânduri
Primul gând de azi a fost că, dacă mai stau mult acasă, mă fac cât frigiderul. Cât mergeam la birou era mult mai bine pentru că aveam un program fix când mâncam, dar zilele astea nu am nici măcar dispoziția necesară să mă abțin. Compulsive eating, yes it is.
Încerc să mă distanțez de știri, de numere, de panică. Îmi e imposibil, pentru că oricând intru pe net asta e tot ce văd. Rafturile goale din magazine nu ajută. Prietenii îmi scriu despre tot ce apare nou, unii au părinți care locuiesc în Italia și care descriu scenarii groaznice.
Mi-a trecut prin minte că ar fi doar un vis urât și pesemne mă voi trezi și va fi totul ok. Adevărul e că mă simt ca într-un film SF.
Nu simt nicio lipsă acum în afara faptului că nu merg la lucru; avem tot ce ne trebuie, de la mâncare la internet. Mă gândesc că, dacă nu aș citi non-stop fel de fel de informații despre virus, viața mea ar fi, de fapt, complet normală. Chiar este complet normală încă și sper să rămână așa.
Acum câteva săptămâni mi se părea totul o glumă proastă, ca atunci când au anunțat că Trump candidează la președinția US și eu am fost ferm convinsă că e la mișto. Și iată-mă acum, asigurându-mă că am mâncare în congelator doar ca să nu mai trebuiască să merg la magazin.
Sunt hotărâtă să stăm în casă cât o fi nevoie, dar, cum zicea și mama unei prietene, e pur și simplu groaznic să stai în casă luni de zile, așa cum probabil li se va cere italienilor. Cât despre noi, la ce sistem de sănătate avem…
Ah, sunt doar într-o zi mai pesimistă. Îmi trece până mâine 😊
Leave a Reply