E sâmbătă, 14 martie. Practic, suntem într-o semi-carantină autoimpusă de luni, pentru că Tudor a luat o viroză de undeva și de atunci e praf.
Marieta Murg
de scris
Category: Gândite (page 2 of 3)
De multe ori mă întreb cum aș reacționa dacă m-aș întâlni cu mine de acum zece ani. Dacă tot e ziua mea, fac un exercițiu de imaginație.
Așadar, am făcut un omuleț. O-mu-leț.
Degeaba aș sta să încerc să explic cum e să faci un omuleț, că no se puede. Mă uit la el și îl tot întreb, „Al cui ești tu? Cine te-a făcut pe tine? De unde vii?”
Trecuseră cinci săptămâni de când Tudor intrase în viața noastră. Treptat, în aceste cinci săptămâni, pielea de pe față începuse să i se descuameze.
E ora 01.27am, Tudor are febră și abia a reușit să adoarmă la mine în brațe. E lesne de înțeles că probabil nu dorm la noapte.
Mi-am dat seama că fiecare mamă are câte-o obsesie (minim una) cu privire la copilul său, dar pe care nici în ruptul capului nu o recunoaște, încă se mai și supără dacă îi spui ceva legat de asta.
Nici nu știu cum să scriu despre asta fără să par un caz pierdut de mamă lacrimogenă, dar presupun că uneori mai trebuie să fii și așa, deci iată-mă acceptându-mi soarta.
E ceva să îți amintească de bunica, mi-a zis mama de curând în timp ce vorbeam verzi și uscate despre ce mai cos.
Mulți vecini din bloc veneau la bunica să le retușeze hainele. Avea, în dormitor, o mașină de cusut cu pedală, un mamut din acela de hibernează într-un înveliș de lemn cu ușă și capac, iar când o deschideai ocupa tot spațiul de sub fereastră.
E 12.32, Tudor a adormit în mașină și tocmai ce a mâncat o muscă în somn iar eu stau și scriu pe blog așteptând să se trezească și să mergem în parc. Și mă întrebam așa, ce fac eu cu blogul ăsta?
Câteodată e bine să faci un pas înapoi și să vezi the big picture. Azi e The Big Picture Day pentru mine.
© 2025 Marieta Murg
Theme by Anders Noren — Up ↑
Recent Comments